Andi Moisescu in rol de prezentator oficial ne-a atras de asemenea atentia asupra celor doua bancuri de probe pentru telefoane, acolo unde se aflau telefoanele Lumia 800 si Lumia 710 gata de a fi intoarse pe toate partile, fotografiate si puse la incercari.

Nu a lipsit entertainmentul livrat de consolele Xbox Kinect iar o alta zona de interes pentru cei prezenti a fost standul Smoked by Windows Phone unde puteai sa iti pui la incercare telefonul din buzunar in competite directa cu un telefon Nokia pentru a realiza diferite taskuri (cine face mai repede o poza spre ex).

La lansare au participat si oficiali din cadrul celor doua companii,  CEO Nokia Romania si Ungaria – Marcus Storkel, Ronald Binkofski – CEO al Microsoft România si un vicepresedintele de vanzari de la divizia europeană a Nokia.

Despre telefoane va pot spune doar ca am fost impresionat de viteza de reactie a sistemului de operare (chiar nu anticipasem ca se miste chiar atat de bine), de viteza de incarcare a continutului de pe Internet (chiar daca era activa doar conexiunea 3G) precum si de multitudinea de functii incorporate in sistemul de operare pentru a iti face viata mai usoara.

Stand de vorba cu unul dintre angajatii Nokia care superviza activitatea testerilor la standurile unde erau telefoanele am ajuns impreuna la o concluzie: mai devreme sau mai tarziu toate telefoanele vor face aceeleasi lucruri, diferenta majora find create de user experience, iar Windows Phone ofera o experienta foarte buna in utilizare.

Desi in mod oficial telefoanele vor ajunge pe rafturile magazinelor dupa jumatatea lunii aprilie mai multe magazine s-au grabit sa le importe iar preturile incep de la 1400 lei pentru Lumia 800  respectiv de la 1079 lei pentru Nokia Lumia 710.

Telefoane de la Nokia in ultimul timp au tot aparut, bai mai scumpe, ba mai ieftine, ba mai bine realizate ba mai putin, fara doar si poate nu ducem lipsa de aparitii, asa ca de ce ar fi N9 diferit?

Am spus mai sus ca scriu aceste randuri cu tristetete si spun asta pentru ca N9 este totusi o aparitie unica, bazat pe un sistem de operare ce nu va mai vedea lumina zilei, sau cel putin nu sub sigla Nokia.

Dupa aparitia iPhone-ului, Nokia (si nu numai) a incercat din nou si din nou sa evolueze in propriul ritm si sa lanseze pe piata un competitor serios (iPhone killer – cliseul), ceea ce sa fim seriosi, nu prea a reusit pana acum. Pana acum. Felul in care arata telefonul, felul in care interactionezi cu sistemul de operare si multitudinea de functii pe care ti le pune la dispozitie, este pur si smplu … natural.

Chiar nu am sa va plictisesc cu detalii tehnice de aceasta data. Le gasiti aici daca tineti neaparat, dar nu mi-as bate capul in locul vostru. Este un sistem tipic 2011… la inaltime am putea spune. Are si din aia .. si din cealalta. Nu lipseste nimic. Si functioneaza. Totul merge. Da, mai sunt cateva buguri mici si prea putin iritante pentru a conta, ce se vor remedia in mod clar in urmatoarele update-uri de firmware.

MeeGo, asa se numeste defunctul. Si ce tanar era, unde mai pui ca avea si potential. Da, chiar avea potential. Era acel sistem de operare care s-ar fi putut maturiza in ceva stabil si frumos, care ar fi putut lupta cu iOS si Android de la egal la egal. Dar unii au ales sa investeasca in Symbian pentru ca mai apoi sa sara gardul la vecini (pentru ca acolo e iarba mai verde).

Cu doar un telefon (fie el chiar unul care functioneaza foarte bine), ecosistemul MeeGo nu are nici o sansa sa razbata in pleiada de terminale Android. Cu un telefon nu se face primavara. Si se pare ca nici nu va mai fi un al doilea. Nici cu al doilea nu ar fi iesit soarele. Fara suport sustinut din partea comunitatii de dezvoltatori software, nici un OS mobil nu are sanse de supravietuire.

Merita N9 banii ? Da. Este primul telefon Nokia dupa mult timp care isi merita banii cu varf si indesat. Are platforma tehnica, are camera buna, filmeaza HD, are gorilla glass, are procesor puternic, are RAM destul.

Odihneasca-se in pace. Si ce ciuda imi e.

In asteptarea primului telefon bazat pe platforma Windows phone, Nokia lanseaza la apa terminale care mai de care, X7-00 find unul dintre cele ce au ajuns pe pamant mioritic nu mai devreme de Iunie 2011. Cu un design cel putin futurist, smartphone-ul pare fi dedicat celor ce doresc sa impresioneze. Dar el impresioneaza oare?

Este chiar clar. X7 nu a fost gandit sa detroneze iPhoneuri, Galaxy-uri sau alte HTC-uri iar asta se vede incepand cu procesorul tactat la doar 680 Mhz, si memoria de doar 256 MB de RAM, specificatii ce sunt departe de a avea pretentia la podiumul celor mai performante telefoane ale momentului. Singura tehnologie recenta, am putea spune, este sticla din care este creat display-ul capacitiv  AMOLED si anume Gorilla Glass.

De dimensiuni generoase (aproape 120 de mm in latime si 62.8mm in inaltime) si pe langa greutatea de 146 de grame X7-00 impresioneaza prin forma aproape hexagonala, si prin pozitionarea difuzoarelor – 4 la numar, ce ii dau un aspect agresiv si nou.

Primul hop pe care trebuie sa il treci pentru a face cu cunostiinta cu X7 nu este altul decat introducerea cartelei SIM, procedura care a necesitat un search rapid pe google pentru a ma asigura ca nu voi rupe clapeta ce se rabateaza orizontal pe jumatate pentru a face loc SIM-ului.
Modul de introducere a cartelei este pe atat de ciudat pe cat de complicat, iar daca nu aveti unghii lungi si rabdare rugati pe altcineva sa opereze aceasta manevra. Materialul si mecanismul sliderului pentru SIM pare firav, dar va pot asigura ca am bagat si am scos cartela de cel putin 6 ori in cateva zile si nu a dat semne ca s-ar rupe.

Sistemul de operare este un Symbian ce poarta numele de Anna (release) care vine sa mai netezeasca implementarea unui OS non-touch in lumea terminalelor a caror operare este comandata in covarsitoarea majoritate de un ecran si nu de taste dedicate.
Start-upul este usor anevoias, intrucat daca te repezi sa te loghezi pe net sau sa scrii un mesaj imediat dupa ce a pornit telefonul vei afla ca seamana cu Windows-ul (de calculator) din multe puncte de vedere, adica telefonul se va bloca, lasandu-te sa astepti secunde bune pana cand isi va reveni.

Odata pornit, se poate spune ca X7 si-a baut cafeaua si incepe sa functioneze fluent, fara incetiniri si fara sughituri.

Pe langa pleiada de dotari benefice omului ce ii place sa stea conectat (WLAN, Bluetooth, GPS, care functioneaza ireprosabil) trebuie neaparat sa amintim sunetul generat de difuzoarele stereo care este peste media telefoanelor prezente pe piata in acest moment.
Daca in camera este liniste si urmaresti un filmulet (sau de ce nu, un film) poti sa juri ca sunetul provine de la un sistem entry-level sau de la un laptop, nicidecum de la un telefon. Playerul de muzica a fost imbunatit, navigarea facandu-se mult mai natural prin colectia muzicala decat in cazul terminalelor anterioare.

Finlandezii au ales sa echipeze X7 cu aceeasi camera de pe Nokia C6, si anume cea de 8Mpixeli care este capabila sa filmeze in HD (720p), aducand cu sine si mostenirea mai putin placuta, si anume lipsa auto-focusului. Acest lips devine deranjant in conditiile in care vrei sa faci poza la ceva ce este mai aproape (sub 50 de cm) sau in conditii de iluminare slaba.

Integrarea cu retelele sociale este foarte facila, prin Ovi Social Networks, o serie de gadgeturi find disponibile pentru publicarea ultimilor statusuri a prietenilor de pe facebook si twitter direct pe unul dintre cele 3 home-screenuri ale telefonului. O chestie pe care nu am inteles-o insa este integrarea celorlalte aplicatii (unele native) cu retelele sociale. Un exemplu in acest sens ar fi aplicatia de la National Geographic unde poti sa savurezi diverse momente mai mult sau mai putin hilare ce au ca protagonisti animale – direct de pe telefon prin Internet.

Aplicatia in sine este foarte bine construita, punand inclusiv la dispozitie un buton de social sharing pentru a trimite direct pe facebook linkul catre filmulet. Odata apasat insa, butonul de Facebook iti deschide o pagina web mobila, unde te pune sa te loghezi (din nou) pe reteaua sociala, chiar daca tu esti deja logat prin intermediul Ovi Social Networks. Un inconvenient mic, datorat probabil mai degraba sistemului de operare decat aplicatiei in sine.

Bateria este de doar 1200 mAh reusind cu greu sa asigure autonomia mai mult de 1 zi, mai ales in contextul utilizarii intensive a functiilor de date (browsing internet, GPS, bluetooth). De asemenea ea nu poate fi inlocuita decat intr-un service specializat (este fixata cu suruburi).

Una peste asta, X7 este un telefon multimedia destul de reusit, ce aduce cu sine mai putine upgrade-uri de natura tehnica si mai multe de natura estetica.

Ce mi-a placut:
[+] sunetul
[+] ecranul
[+] design-ul

Ce nu mi-a placut
[-] bateria
[-] camera foto
[-] sistemul de operare putin invechit
[-] pretul

Galeria foto in curand pe Nokias.ro

Sample video Nokia X7 – 720p

Nokia nu a stat cu mainile in san ci a semnat acum cateva lni un parteneriat cu Microsoft pentru a prelua sistemul de operare Windows Phone 7 pe telefoanele sale.

Intre timp, filosofia celor de la Nokia s-a schimbat un pic, si au aparut pe piata, telefoane noi, accesibile ca pret, mai prietenoase ca interfata, ca sa umple golul dintre iPhone/telefoanele bazate pe Android si cele entry level, pe care le poti folosi pentru a vorbi/textui si pentru a face eventual 2 poze intr-o zi insorita de vara.

Nokia C6-01 este unul dintre aceste telefoane. La prima vedere telefonul nu inspira nimic extraordinar. Este de un form factor absolut banal, cu 3 butoane fizice pe partea frontala, alte 3 pe partea laterala dreapta si un slider tot acolo pentru a bloca / debloca telefonul.

Ce simti imediat ce pui mana pe telefon, este greutatea: 131 de grame, care pentru un telefon de 103 mm inaltime si 13.9 mm grosime este mult. Nu stiu daca sa atribui greutatea apropiata de a unui iPhone, carcasei din aluminiu, sau componentelor interne. In fine, telefonul este mai greu decat ma asteptam initial, dar nu pot spune ca este neaparat o piatra de moara.

Partea frontala este dominata de ecranul capacitiv dotat cu “ClearBlack Display” – adica negrul e negru, nu un gri spalacit, dar si cu multi-touch. Ecranul este fabricat din Gorilla Display, ceea ce inseamna ca rezista socurilor mult mai bine decat telefoanele cu touch anterioare. Nu inseamna ca display-ul (sau telefonul in sine) este indistructibil, dar va pot spune intre patru ochi ca am scapat din greseala telefonul de la o inaltime de 1 metru si nu s-a intamplat absolut nimic cu el.

Procesorul ancorat in C6-01 este un ARM11 la 680 de Mhz, care ajutat de 256 de MB de RAM face folosirea sistemului de operare Symbian^3 ceva mai cursiva. Nu va imaginati un flow nebun ca in cazul telefoanelor dotate cu procesor de 1Ghz si Android sau iOs dar va pot spune ca nu veti avea o problema cu viteza telefonului. Mai mult ca sigur ca un sistem de operare mai actual (adica nu Symbian) ar fi sporit dramatic eficienta componentelor in utilizare, dar sa nu plangem dupa ce nu avem…inca.

Avem bineinteles toata pleiada de dotari cu care ii sta bine unui smartphone (wi-fi, senzor de proximitate, accelerometru, GPS, etc) dar de departe cea mai surprinzatoare dotare este camera foto cu 8 megapixeli care din pacate vine si ea cu un mare compromis, si anume focalizarea fixa, sau mai bine zis, lipsa autofocalizarii (AF). Pentru a compensa, camera poate filma in HD (720p), iar o mostra de filmare va ajunge in curand si aici.

Bateria de 1050 mAh trece cu usurinta de 2 zile de utilizare in conditii normale (appx 1-2 ore vorbit pe zi, browsing si ascultat de muzica 1h, cateva mailuri si twitter…).

Cui ii este destinat ?

Tinerilor, care nu au o problema cu telefoanele touch-screen si care nici nu sunt ahtiati dupa retele sociale si online, chiar daca telefonul are suport pentru aceste functii.

Cine ar trebui sa il evite?

Daca scrieti foarte multe mesaje / e-mailuri, exista fratele mai mare al lui C6-01 si anume Nokia C6-02 care dispune si de o tastatura fizica, mai potrivita pentru scrierea de texte lungi decat ecranul lui C6-01 si tastatura sa virtuala.

[+] Gorilla Glass Display si ClearBlack
[+] Camera de 8 mpixeli

[-] Greutatea
[-] Lipsa autofocusului pe camera

Sample Video cu Nokia C6 – HD 720p

[nggallery id=16]

Acum, nu stiu ce va amintiti voi despre Communicator, dar eu am vazut dintotdeauna in el, tipul ala de telefon mare si butucanos, care era super scump si super destept, de il foloseau numai adevaratii oameni de afaceri. Ce alt motiv ai avea de a cara cu tine ditai` caramida care mai si costa pe deasupra o galagie de bani ? Era poate pentru unii acel dispozitiv de calcul cu adevarat portabil care nu era nici laptop (pe vremea cand Communicator era in voga – 2002-2004 daca imi amintesc corect, laptopul nu era inca de carat in geanta toata ziua), nici un desktop PC si pe care puteai primi e-mailuri, puteai edita exceluri si puteai compune poezi datorita tastaturii QWERTY, toate astea in timp ce aratai foarte cool, pentru ca era un device din seria “eu am, tu n-ai”.

Revenindu-ne din starea de remembering la Nokia E7, tin sa va anunt ca factorul “coolness” inca nu s-a pierdut total. E drept, in ziua de azi mai toate telefoanele stiu sa trimita si sa primeasca e-mailuri, sa faca poze, sa redea muzica, si unele dintre ele stiu chiar sa deschida un excel sau un ppt, dar fara doar si poate E7 le face … “altfel”.

Look and feel

E7 se simte bine construit. Nu sunt absolut sigur ca este facut din aluminiu, desi asa pare, dar un lucru este sigur: atat carcasa cat si balamaua care asigura pivotarea tastaturii (sau a ecranului, depinde cum privesti) par facute sa dureze si nu m-ar mira ca peste 2-3 ani de zile utilizatorii zilnici de E7 sa nu aiba o probleme majore cu el. Display-ul este din Gorilla Glass ceea ce spune cateva lucruri de asemenea despre durabilitatea telefonului. Telefonul in sine pare destul de greu (176 de grame) dar nu iti va rupe cusaturile buzunarelor.

Butoane

Pe partea stanga a telefonului sta butonul glisant care blocheaza respectiv deblocheaza telefonul, iar pe partea dreapta avem un alt buton glisant care insa controleaza volumul dar si zoom-ul camerei foto/video. Ca tot vorbim de camera, ceva mai jos pe partea dreapta se afla si tasta dedicata pentru pornirea camerei care actioneaza si ca declansator odata ce camera este pornita.

Pe partea centrala a telefonului avem o singura tasta, plasata central ce se ocupa de deschiderea meniului precum si de afisarea aplicatiilor ce ruleaza in background, functie ce se activeaza odata ce tasta este apasata pentru mai mult de 2 secunde.

Under the hood

Sub “capota” lui E7 avem un procesor de 680 de Mhz ce impinge pixeli spre ecranul de 4″, capacitiv la o rezolutie de 360×640, 256 MB de RAM, 1 GB de ROM si 16 GB memorie de stocare – suficienta chiar si pentru un film sau cateva episoade din serialele preferate. Sistemul de operare este (tot) Symbian^3. Navigarea prin meniuri se face usor, fara fortari vizibile ale procesorului, filmele si jocurile se incarcandu-se aproape instant.

Foto & Video

Aici avem o mica problema. Desi camera foto poate capta imagini la 8 megapixeli – ceea ce, sa fim seriosi este destul de OK pentru un telefon mobil – lipseste un lucru foarte important si anume auto-focusul. Focusul este fix, prin urmare nu toate pozele facute cu E7 ies cum ar trebuii sa iasa. In schimb, camera video este una decenta, ce filmeaza HD la 720p, adica exact asa cum ar trebuii sa filmeze o camera video in 2011.

Com(m)unicatii

Atat e-mailul cat si retelele sociale se integreaza instant pe Nokia E7 si functioneaza bine. E drept, se vede o lipsa de maturitate la nivelul aplicatiilor de Facebook si de Twitter, dar sunt sigur ca sunt lucruri ce se pot remedia cu aplicatii downloadate de pe Ovi Store.

Tastatura fizica face toti banii. Este aerisita, butoanele sunt mari, si chiar daca necesita 1 zi sau 2 de acomodare dupa aceasta perioada nu va veti mai dori sa tastati pe altceva. Daca totusi va incapatanati sa nu deschideti slide-ul telefonului de fiecare data cand vreti sa scrieti ceva, sa stiti ca si tastatura virtuala functioneaza chiar decent.

Sistemul de operare si interfata

Aducerea ecranelor capacitive (iPhone style) pe telefoanele high-end Nokia a fost cu siguranta o idee foarte buna, desi foarte intarziata. Sistemul de operare pune la dispozitie 3 “home-screenuri” personalizabile insa iconitele precum si flow-ul meniului nu mai lasa pe nimeni cu gura casca. Pur si simplu functioneaza.

Se vede in continuare mostenirea Symbianului care nu a fost gandit ca un sistem de operare touch. Te vei obisnuii cu el chiar rapid (mie mi-a luat 2 zile), si te vei bucura de tot ce poate sa faca. Si cam atat.

Concluzie

+ uri

Ecranul capacitiv produs din Gorilla Glass este intr-adevar foarte bun. De asemenea tastatura QWERTY generoasa aduce cu sine acel iz de masina de scris feroce, pe care nici un e-mail nu o poate da batuta. Camera video ce filmeaza HD va ajuta mult in acele momente din vacanta cand nu vrei sa cari cu tine un handy-cam, iar conectorul mini-HDMI (vine cu un adaptor in pachet) este un lucru binevenit pentru cei ce vor sa isi vizualizeze imaginile / videoclipurile pe un televizor LCD (recunosc, m-am jucat angry birds direct pe televizor).

E-mailurile vin si pleaca linistit de pe E7 si nu pot sa spun ca nu este ok sa te uiti chiar si la un episod din serialul preferat pe ecranul sau.

- uri

Camera foto (cu cei 8MP ai sai) este cu siguranta in dezavantaj prin lipsa auto-focusului. Este frustrant sa sti ca ai atatia pixeli de umplut dar lentila nu vrea sa focalizeze ca lumea.

M-am trezit de vreo 2-3 ori incercand sa deschid tastatura tragand de partea gresita a telefonului. Daca nu stii, telefonul nu iti da prea multe indicii de unde ar trebuii sa “il apuci”.

Sistemul de operare nu aduce din pacate nici un aer proaspat in noul E7. Sunt aceeleasi iconite, aceleasi meniuri si aceleasi optiuni.

Prin urmare…

E7 este un urmas demn al Communicatorului – deschide exceluri, ppt-uri, are GPS si harti, stie sa se plimbe pe net cam pe oriunde ai vrea, face poze, primeste e-mailuri si mai mult decat atat, le poate face simultan.

Fara nici o indoiala Nokia E7 este cel mai puternic si cel mai versatil telefon lansat de finlandezi pana astazi, impartind platforma tehnica cu deja cunoscutul N8.

Un proverb vechi ne spune ca aschia nu sare departe de Communicator, ceea ce este adevarat  dar la vremea lui Communicatorul nu avea atat de multi competitori “mai cu mot”.

Acest parteneriat vine ca o completare a parteneriatului pe care Microsoft l-a facut cu Nokia (acela de a echipa toate viitoarele telefoane Nokia cu sistemul de operare Windows 7 Phone) spre a “invia” Bing in ochii publicului si de a initia o lupta cat de cat corecta cu Google si al sau Android. Exista chiar zvonuri conform carora, Microsoft a vrut sa cumpere RIM inainte de a anunta parteneriatul cu Nokia. In acest moment insa, este putin probabil ca aceasta fuziune sa se mai intample.

Din punct de vedere business, parteneriatul cu Bing (nr. Microsoft) va aduce cu siguranta o serie de nemultumiri din partea posesorilor de device-uri BlackBerry, in special datorita faptului ca Bing va fi inclus in noile terminale la nivel de sistem de operare – sansele ca acest furnizor de search/harti sa poata fi “evitat” find scazute.

RIM va primi cel mai probabil sume importante pentru juramantul de loialitate facut astazi in fata Microsoft, intrebarea finala conturandu-se in jurul calitatii telefoanelor si a user-experienceului pe care il va creea folosind noul parteneriat si daca acest joint-venture va putea inlocui serviciile oferite de Google.

Una peste alta, Microsoft face eforturi imense de a nu pierde definitiv piata de search in favoarea Google, folosindu-se de toti aliatii pe care ii poate “cumpara” in acest proces si ignorand problemele legate de calitatea continului oferit utilizatorilor (precum acuzatiile aduse recent ca ar copia rezultatele de cautare oferite de Google in cadrul propriului sau serviciu).

Au ales sa ignore consumatorii ce le spuneau ca sistemul de operare predominant pe smart-phoneurile finlandeze este mort, au ales sa ignore tehnologiile folosite de competitori precum si rata de lansare a noilor terminale pe piata, si au intrat in panica de abia cand le-a scazut cota de piata dramatic.

S-au incapatanat sa produca telefoane noi, care insa nu isi gasesc locul in piata pe langa altii, doar de dragul numelui si a istoriei.

Iata si memo-ul intern:

“Exista o poveste pertinenta despre un barbat care muncea pe o platforma petroliera in Marea Nordului. O explozie puternica ce incendiat platforma l-a trezit intr-o noapte. In cateva momente era inconjurat de flacari. Prin fun si arsita a reusit cu greu sa isi faca drum catre marginea platformei. Cand s-a uitat in jos, tot ce a vazut erau apele negre si inghetate ale marii.

In timp ce focul se apropia de el, barbatul a avut  cateva secunde sa reactioneze. Ar fi putut sa ramana pe platforma si sa arda, sau s-ar fi putut arunca in apele inghetate. Barbatul statea pe o platforma in flacari si a trebuit sa faca o alegere.

A decis sa sara in apa. In circumstante normale, omul nici nu s-ar fi gandit sa sara vreodata in apa rece ca gheata. In cele din urma el a fost salvat si a supravietuit. Platforma incendiata i-a schimbat comportamentul.

Si noi stam pe o platforma in flacari si trebuie sa ne decidem cum ne vom schimba comportamentul. In ultimele cateva luni v-am impartasit ce am auzit de la actionarii nostrii, de la operatori, dezvoltatori furnizori si de la voi. Astazi, va voi impartasi ceea ce am inteles si ceea ce am ajuns sa cred.

Am inteles ca stam pe o platforma in flacari. Si avem mai multe explozii, nu doar una. Spre exemplu, avem o explozie din partea competitorilor nostrii, explozie mult mai rapida decat ne-am fi asteptat. Apple a dezmembrat piata, redefinind notiunea de smartphone si a atras dezvoltatorii intr-un sistem inchis, dar extrem de puternic.

In 2008, cota de piata Apple in gama telefoanelor de peste 300 dolari a era de 25%. In 2010 a crescut la 61%. Apple a demonstrat ca daca produci telefoane cu un design reusit, consumatori vor cumpara un telefon scump datorita experientei pe care acesta il ofera, iar programatorii vor construii aplicatii. Au schimbat jocul, iar astazi Apple domina gama telefoanelor scumpe.

Iar mai apoi exista Android. In doi ani, Android a creat o platforma care a atras dezvoltatorii de aplicatii, furnizorii de servicii si producatorii de hardware. Android a intrat in gama high-end, iar acum castiga gama de mijloc si intra cu rapiditate in zona telefoanelor de sub 100 euro. Google a devenit o forta gravitationala…..”

Memo-ul intreg poate fi citit aici.

Intrebarea este daca aceasta trezire la realitatea cruda in care piata este inundata de telefoane, tehnologii si producatori mult mai buni decat tot ce a scos Nokia recent, este prea tarziu. Pentru companie, optiunile sunt limitate. Pot sa aleaga sa produca telefoane bazate pe MeeGo, desi pana acum nu exista decat un singur terminal anuntat ce va fi lansat pana la finalul lui 2011 ce foloseste acest sistem de operare. Pot de asemenea sa aleaga sa adopte Android, insa cel mai probabil exista inca orgolii puternice in Finlanda ce ar sugruma aceasta initiativa.

Indiferent de alegere, startul in suprematia pietei de smartphone-uri a fost pierdut.

Filmat cu N900

Destul de evident sau nu, sunt un mare fan Nokia. Nu sunt un fan inrait Nokia, intrucat am avut mai multe marci de telefoane de-a lungul timpului. Ca sunt posesorul unui Nokia E71 iar este destul de evident.
Mai nou insa, Nokia a anuntat urmasul modelului E71, si anume Nokia E72.

Marile diferente dintre Nokia E71 si Nokia E72 ar fi :

- E72 are un trackpad optic (urmariti filmuletul de mai jos ca sa vedeti ideea)
- 3.5 mm audio jack
- 250MB memorie interna
- Camera 5 MP
- sistem de operare Symbian 9.3 S60 V3.2

Inca nu sunt sigur ca imi place ideea cu trackpadul optic, dar sistemul de operare pare a fi mai rapid si mai complex. Diferentele fiind destul de mici vizual si tehnic deopotriva, modelul pare a fi mai degraba un upgrade decat o versiune noua a telefonului.
Nu sunt sigur ca ar trebuii sa fac un upgrade, mai ales ca sunt foarte multumit deocamdata de E71. De abia astept insa sa il vad in magazine, si evident sa il testez.

Daca vrei sa cumperi Nokia E72iti recomand sa il iei de aici.

Mai multe informatii despre telefoanele Nokia pe Nokias.ro.

Dupa cum spuneam de cateva zile am in posesie “noul” flag-ship business al Nokia, E71.

E71 este urmasul lui E61, si a fost lansat pe 8 Mai 2008.

Telefonul este un Quad-band, ce suporta 3G cu HSDPA si viteze teoretice de transfer de pana la 3.6Mbps (in functie de retea, ocuparea benzii, semnal, etc).

La prima vedere E71 seamana destul de bine cu un BlackBerry. Carcasa metalica, calitatea ansamblarii, ecranul mare si tastatura QWERTY au facut pana acum 3 oameni din jurul meu sa ma intrebe daca e un BlackBerry.

Displayul desii mai mic decat cel al lui E61 (2,36″ vs 2,9″) este QVGA si poate afisa pana la 16 milioane de culori. Tastatura QWERTY a fost de asemenea micsorata in comparatie cu cea a modelului anterior, dar butoanele sunt foarte usor de apasat, si dupa cateva ore de folosire erorile sunt reduse la minim.

Sistemul de operare este un Symbian 9.2 – S60 series, impins de la spate de un procesor ARM de 396MHz si 128 de RAM. In comparatie, primul meu calculator “modern” era un AMD la 450Mhz si 256 RAM. Viitorul vine tare din spate.
Ca sa terminam cu specificatiile tehnice si sa trecem la telefonul in sine, putem spune ca este asortat cu toate cele trebuincioase omului de afaceri modern (Wi-Fi, Bluetooth, vechiul port IrDa, QuickOffice, GPS, etc).

Desii pe undeva se vrea a fi un fel de concurent pentru IPhone (cam toate telefoanele de ziua de azi se vor), Nokia E71 nu are un display sensibil la atingere. Controlul se face prin vechiul si loialul D-Pad care este pozitionat in mijlocul telefonului intre tastele dedicate de meniu si calendar – in stanga -  si agenda respectiv mesaje in dreapta. Tastele de selectie sunt acolo unde ne-a obisnuit Nokia de atatia ani, la fel si tastele de apelare – respingere.  La fel ca in cazul lui E61, E71 dispune de o tasta portata de pe laptopuri “Fn”-ul a carei functii principale este de a transforma partea din mijloc a tastaturii intr-un bloc numeric standard.

In spate E71 este destul de rezervat. Carcasa metalica e stralucitoare (la inceput) si da o senzatie de lucru bine facut. In partea superioara se afla camera cu 3,2 megapixeli, flash-ul (led) si mini-oglinda pentru auto-portrait.

Dimensiunile lui E71 sunt de invidiat : 114 x 57 x 10 mm, ceea e il face cel mai subtire telefon de afaceri cu tastatura QWERTY pana in ziua de azi. Greutatea de 127 de grame de asemenea nu va crea probleme buzunarului unde va fi tinut.

Pe partea stanga gasim slot-ul pentru cardul micro-SD de 2 GB care vine impreuna cu telefonul (Nokia FTW), precum si portul USB, din pacate diferit de cel standard, proprietar Nokia, ce se pare ca va fi portat pe urmatoarele telefoane semnate de producatorul finlandez. Forma acestuia desii tot trapezoidala precum conectoarele mini USB “normale”, este mai ingusta. Cablul de conectare vine de asemenea in pachet cu E71. Ambele orificii sunt astupate de cate un strat de cauciuc care ar trebuii sa protejeze respectivele porturi de praf si umiditate. Deasupra lor, portul infra-rosu sta tantos ca si cum cineva l-ar mai folosi in ziua de azi.

Pe partea opusa gasim mufa mini pentru casti (din pacate castile de la MP3 playerul vostru nu vor intra aici), si tastele de volum precum si cea de apelare vocala (in mijloc).

In partea superioara dreapta este asezat butonul de pornire/oprire, cu o culoare care nu se potriveste deloc cu restul telefonului – rosu. A existat destul de multa critica catre butonul de pornire de pe E61, care aparent era greu de apasat, iar Nokia a venit cu o stralucita idee de a pune unul de plastic … rosu. Probabil ca ramasesera cu ele in fabrica de cand au proiectat telefoane de jucarie.
Pe partea cealalta a telefonului se regaseste difuzorul (da, are numai 1) – care poate fi acoperit destul de usor ceea ce ar face un apel destul de greu de reperat.

Meniul lui E71 se misca rapid gratie procesorului, si este bine organizat. Insa sa nu va asteptati ca icoanele, simbolurile si efectele sa fie la fel de atragatoare ca cele de pe N-series. E71 se vrea a fi un telefon business, sobru si serios care nu se joaca cu tine. Aceelasi mesaj ne este trimis si prin calitatea camerei. Desii are 3,2mpix camera dezamageste prin zgomotul si blur-ul specific lentilelor de plastic, si nu are absolut nimic in comun cu cea de pe N73 – care face poze decente de cele mai multe ori. Playerul MP3 de asemenea nu este foarte evoluat, dar decent pentru majoritatea utilizatorilor – seamana destul de bine cu cel de pe N73 (standard nu music – editionul).

Teoretic bateria lui E71 are un stand-by de 410h – adica 17 zile, ceea ce este destul de exagerat, dar am citit despre utilizatori care la o folosire minima-medie au reusit sa scoata 7 zile dintr-o incarcare completa. Timpul de vorbire este atat teoretic cat si practic (potrivit review-urilor) de 10 ore. Din fericire nu am atat timp incat sa testez daca intr-adevar tine 10 ore.

Nu voi intra mai mult in detalii despre E71 decat la cerere. Sunt o gramada de siteuri cu reviewuri despre telefonul asta, si majoritatea sunt destul de pertinente.

Pentru cine este E71 ?

Pentru cei care folosesc e-mailul si sms-ul ca mijloace principale de comunicare, si care vor sa poata raspunda la eventualele crize/probleme din mers. Tastatura lui E71 este facuta pentru e-mailuri, la fel si sistemul de operare. Setarile pentru Gmail se fac -aproape- automat spre exemplu, dar suporta si serverele Exchange. Cu un adaptor pentru casti telefonul poate tine loc si de mp3 player, intrucat castile care vin in pachet nu sunt deloc indicate pentru muzica. Memoria poate fi extinsa prin card pana la 8GB. Ecranul maricel poate fi potrivit si pentru 2 episoade din serialul preferat – in drum spre munca in metrou spre exemplu.

Pentru cine nu este E71?

Cei ce vor un telefon care sa faca poze bune, sa filmeze bine, sa se poata juca sau sa asculte muzica ar fi bine sa se orienteze catre un mobil din clasa N a celor de la Nokia, sau un W de la SonyEricsson. E71 – desii are o baterie foarte buna – va dezamagi in calitate la subiectele de mai sus. Este un mobil orientat spre oamenii de afaceri, sau oamenii care au nevoie de functiile pe care le poate oferi un astfel de aparat.

Personal

Avand in vedere ca l-am luat in special pentru e-mailuri, E71 isi face pana acum treaba cu brio, desii nu am apucat sa ii configurez toate cele. Imi place ca are un home-screen si un office-screen care pot fi personalizate in functie de ce vrei sa faci (teme, ringtoneuri, acceptari/refuzuri pentru anumite numere), ca e-mailul se misca rapid (prin IMAP cel putin), si ca atunci cand ratez un apel sau am un mesaj nou, lumina de sub tasta principala (D-Pad) pulseaza sa ma anunte ca am un nou event. Nu imi place faptul ca pe partea dorsala carcasa atrage amprentele foarte mult, si tot timpul arata de parca ar fi manjit. De asemenea ma asteptam la o camera un pic mai buna de la Nokia pe un telefon din clasa asta, care sa nu necesite apasarea unei taste pentru autofocus si unei alta pentru a face poza in sine. Per ansamblu pana acum sunt foarte multumit.

Imagini in rezolutie mai buna se pot gasi aici.

Pagina dedicata Nokia E71 aici.