Mancati-as …

Uit-asa o sa cotrobaie si conationalii nostrii prin net cu ajutoru gugle. Asteptam wolfram alpha pentru Rromales…

Vor scapa tara de bani

Nu-i asa ca ii credeti si o sa ii votati ?

Reteta proprie … in suc propriu. Asa da!

Si nu, nu sunt emo

El: cum de esti acasa acum cu masina noua?

Eu: pentru ca locuiesc in Bucuresti … iar a fi in oras la ora asta cu masina inseamna un fel de harakiri

Da, m-am resemnat cu gandul ca traiesc in Bucuresti

Traces of cocaine found in a Red Bull soft drink may lead to the beverage’s ban in Germany, although not necessarily for health reasons. The miniscule amounts of the drug wreak havoc with German food law.

Mai mult aici.

Taranul de Plazza isi parcheaza masina in parcarea subterana, patimind in sufletu-i ca nu oricine ii poate vedea bolidul pe care a dat 100.000 de galbeni, dar fiind ceva mai impacat cu el insusi pentru ca a reusit sa parcheze ca orice alt taran ce se respecta :

Scuze pentru calitatea imaginii … e facuta cu telefonul.

Ca in orice weekend lasat de sus cu putina energie in bateriile neincarcate de un aer de munte de ceva timp, am zbenguit vreo 2 sute de kilometrii spre za hometown zis si Constanta. Mi-am adus aminte de ce imi place orasul ala, si de ce am trait ceva ani fericit acolo.
Cred ca mirosul de mare este una dintre cele mai importante aspecte. Si nu, nu vorbim despre mirosul lasat de turisti care isi dau fara mustrari drumul in mare, sau de alimentele aruncate de aceeiasi turisti pe plaje .. ce mai tarziu ajung tot in mare. Vorbesc despre acea aroma cruda dar si putin sarata din serile de primavara-vara. Cei care au trait si au simtit ani la rand asta stiu despre ce vorbesc. Bucurestiul NU are asa ceva. Bucurestiul are un canal expandat si necuratat cu apa care pute.

Si in Constanta poti sa ajungi oriunde foarte repede … in 15 minute probabil ca poti sa traversezi orasul fara batai de cap. Mie imi ia 15 minute (in Bucuresti) sa cobor pana in fata blocului. Si daca Provinciala, nu imi atragea atentia probabil ca as fi continuat sa ignor nesimtirea soferilor din Bucuresti. Semnalizarea este un echipament optional aparent, pe marea majoritate a masinilor existente in trafic, in special in randul celor scumpe. Din moment ce este un echipament optional, la fel este si folosirea lui (e ca si cum ti-ai alege sa pui trapa pe masina, vrei sa o folosesti bine, nu vrei, poti sa mergi si asa), deoarece bucurestenii care nu ajung iarna la munte, prefera sa faca slalom pe bulevarde printre masini – evident – fara sa isi semnalizeze intentiile.
Conducatorii de Dacii (indiferent de tipul, anul de fabricatie si starea tehnica) in Bucuresti au o patima. Sa se bage in fata tuturor, sa accelereze in fata tuturor, sa iti taie fata, sperand in asa fel ca isi vor putea schimba in sfarsit bara spate – schimbare pe care si-o doresc de mult.
Jur ca daca stai pe banda a 2-a mergand cu o viteza constanta pentru 3 minute, e imposibil ca pe putin 3-4 masini sa nu roiasca in fata si in spatele tau de pe o banda pe alta, uneori plecand de pe banda 3 pe banda 2 ca sa ajunga 100 de metrii mai incolo tot pe banda 3 (?!?). Este imposibil ca una sau mai multe masini sa nu iti taie fata dupa care sa franeze brusc pentru ca fie s-a facut rosu la semafor, fie la randul lui, un altul i-a taiat fata si a franat brusc.

Am mai observat ca oamenilor le place sa se complice – singuri, pentru ca mai apoi sa se planga de aglomeratia din oras si de cat de greu se misca treburile. Imagineaza-ti ca stai la un semafor, si dintr-o data cel din stanga ta fiind incadrat pe directia stanga (sa ne imaginam), care pana atunci a mers bine merci in directia domniei sale, sa se trezeasca ca vrea sa intre pe banda ta pentru a o lua inainte. Dupa el mai urmeaza un gigel, si o gigica, si uite asa, ca sa nu fii nesimtit, ajungi sa lasi 3 masini sa intre in fata ta, in timp ce semaforul se face rosu si iarasi verde … si iarasi rosu.

Nimeni nu stie ce face. Toata lumea se decide pe 1 Mai ce se intampla de 1 Mai. De 1 Mai ploua … sau nu. Ploua pe 2 si pe 3 Mai in schimb de ne satura. In spiritul traditional al sarbatorii unii se aduna la un gratar in padure. Langa ei altii … si altii. Dupa ce infuleca mici si friptane nu se mai incumeta sa stranga si mizeria pe care au lasat-o. “Lasa ba … merge s`asa… se innoreaza … hai acasa ca ne prinde ploaia…”

Unii pleaca in Bulgaria (ca mine asa). Le umflam buzunarele “ceafa grosilor” de la sud pentru ca au servicii si mancare buna. Si te mai trateaza si cu putin respect. Peisajul mirific, soseaua de tot cacatul. Platit rovigneta, 25 RON, taxa de protectie pentru politistii bulgari care patruleaza in cate o Lada Niva (4×4 ).

Discutii interminabile si insipide la masa despre de ce bulgarii construiesc mori eoliene si de ce noi nu putem. Uite d’aia! Scoici, multe multe scoici, natur, pane, picante sau fierte, in caramel …
Salata bulgareasca m-a dezamagit. Nu era atat de bulgareasca pe cat mi-as fi dorit. Si un contrast superb, intre o rapita de un galben salbatic si un cer incarcat de nevoile si rugaciunile oamenilor ce sta sa crape.

Un drum spre Bucuresti zdruncinat din dorinta de a scapa de aglomeratie… oboseala.