Aseara mi-am permis 90 de minute din invatatul pentru testul GAP sa ma uit la Romania-Olanda.
Pentru prima oara mi-a placut ce fel s-a desfasurat jocul intre cei din echipa Romaniei. Parca nu se mai impiedicau la pase, am vazut si vreo doua preluari facute frumos, reuseau chiar sa construiasca intr-un mod mai putin haotic si relativ inspirat. Asta pana la pauza. In repriza a 2-a totul s-a dus de rapa. Piturca declara “ca s-au demoralizat baietii la pauza cand au auzit scorul Italia-Franta”, lucru ce (in parerea mea) trebuia sa ii ambitioneze mai mult. Mutu, Chivu si Nicolita nu si-au aratat presupusa valoare si milioanele de euro de pe contractele atat de mediatizate ci s-au comportat ca niste jucatori mediocrii dintr-o echipa (nr. Dinamo, Steaua, Rapid) din Romania. Nu sunt fan mare al fotbalului, nu sunt mare expert sportiv dar din cand in cand ma uit si dupa meciul de aseara chiar simteam nevoia sa imi pun urmatoarele intrebari:
- Olandezii aproape ca se urcau in tribune langa suporteri la o bere de relaxati ce erau, oare de ce nu am profitat de asta?
- Mutu nu a dat randament in ultimele meciuri, si a dat dovada de un egoism dus la extrem in situatii cand o pasa ar fi contat mai mult decat o bomba spre poarta (dar de fapt la 2 metrii pe langa spatiul portii), nu era mai bine sa fi fost schimbat ?
- De ce tot atacul Romaniei (adica 3 jucatori), urca in ofensiva pe mijlocul terenului unde se afla toata apararea olandeza, pe cand olandezii gaseau culoare libere pe extreme si faceau faze de poarta?
- Cand oare o sa invete si romanii sa paseze sau sa centreze astfel incat mingea sa nu sara la 10 metrii in fata atacantului ? Am vazut ca alte echipe pot sa faca asta …
- De ce ne mai ofticam “ca nu am avut noroc”, cand este absolut clar ca nu avem ce cauta in tipul asta de competitii ? Pur si simplu nu avem valoarea necesara.
Pe o alta idee, am seria 3 de la Battlestar Gallactica, in format HD (13GB – toate episoadele), si acum downloadez seria 4 (primele 10 episoade parca), si desi ruleaza si la tv (un episod pe saptamana), nu am mai fost asa de captivat de o poveste de cand am facut maraton “60 minutes”.